Sursă: Zf.ro
România pierde anual 9 miliarde de euro din fraudă de tip carusel, potrivit unei estimări a Tax Institute. Această sumă depășește costul unor investiții majore de infrastructură, precum Autostrada Moldovei, estimată la 6.4 miliarde de euro. Fenomenul evaziunii fiscale are un impact semnificativ asupra economiei naționale, limitând capacitatea de colectare a statului.
Citește și: Renault Symbioz E-Tech full hybrid 160 a fost testat: consum de 3,6 l/100 km
Andreea Nica, vicepreședinte CFA România, a subliniat că peste 20% din muncă este evaluată ca muncă nedeclarată, ceea ce înseamnă că nu este fiscalizată. „Tax Institute estimează că pierdem 9 miliarde de euro în fiecare an cu fraudă de tip carusel. Avem peste 20% din munca din România, care este evaluată ca muncă nedeclarată, deci este o muncă nefiscalizată”, a declarat Nica la emisiunea de business ZF Live.
Impactul fraudei asupra economiei românești
Frauda de tip carusel nu este uniform distribuită în mediul de afaceri. Există antreprenori care își desfășoară activitatea corect, asigurând locuri de muncă și plătind taxele, dar și antreprenori care decontează cheltuieli personale pe firmă, plătesc salariul minim pe economie și completează veniturile angajaților prin plăți informale.
- 9 miliarde de euro pierderi anuale din fraudă
- 6.4 miliarde de euro costul Autostrăzii Moldovei
- 20% din muncă nedeclarată
Provocările colectării veniturilor bugetare
Potențialul de colectare rămâne mult sub nivelul real al economiei, iar veniturile bugetare ale României continuă să fie sub media europeană de 40% din PIB. „În zona de antreprenoriat este o mare masă de antreprenori cinstiți care își fac treaba corectă, dar avem și foarte mulți antreprenori care își decontează pe firmă tot felul de cheltuieli”, a adăugat Nica.
Discuția publică actuală se concentrează mai mult pe reducerea cheltuielilor bugetare decât pe creșterea colectării. Ajustările de personal din sectorul public nu au vizat posturile redundante, ci angajați cu salarii reduse care au ales să părăsească sistemul din cauza nivelului de remunerare. „Ne bucurăm că am ajustat puțin, dar în realitate, din sectorul public nu ies oamenii care sunt sinecuri, ies oamenii care sunt sătui”, a concluzionat Nica.