Aurul, refugiu nesigur în crizele energetice actuale

Sursă: Zf.ro

Deși aurul este văzut tradițional ca un refugiu în vremuri de criză, conflictele recente și șocul petrolier l-au făcut să se comporte mai degrabă ca un montagne-russe. După un maxim istoric în ianuarie 2025, aurul a pierdut 20% exact când tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat. Motivul? Crizele de astăzi sunt diferite: vin din energie, nu din sistemul financiar.

Metalele prețioase, în special aurul și argintul, joacă deseori rolul de refugii sigure pentru investitori, devenind necorelate sau chiar corelate negativ cu bursa atunci când piețele scad abrupt. De aceea, interesul public pentru aceste active crește brusc în perioadele de incertitudine.

Fuga spre calitate în vremuri de criză

Fenomenul nu este nou și poartă numele de „fuga spre calitate” (flight-to-quality), conform dr. Rand Low, conferențiar în finanțe cantitative. S-au mai observat creșteri rapide ale aurului și argintului în trecut, cel mai notabil în timpul crizei financiare globale din 2008 și al retrogradării ratingului de credit al Statelor Unite în 2011.

În 2008, aurul s-a comportat ca un refugiu de încredere pentru economiile dezvoltate.
În 2011, aurul a crescut semnificativ în valoare, în contextul instabilității financiare.
Metalele prețioase pot avea performanțe bune și în perioade prelungite de volatilitate globală.

Stabilitatea aurului în fața crizelor

Deși aceste active sunt cele mai puternice în crize majore, materiile prime-refugiu pot avea performanțe bune și în perioade prelungite de volatilitate globală. Valoarea lor se menține atunci când piețele rămân instabile pe termen lung, nu doar în cazul prăbușirilor bruste.

În concluzie, aurul, deși a fost văzut ca un activ sigur, se confruntă cu provocări noi în contextul crizelor energetice actuale, ceea ce îl face să fie mai imprevizibil decât în trecut.

Magyarul / În maghiară

Az arany hagyományosan biztonságos menedéknek számít válságos időkben, de a legutóbbi konfliktusok és az olajár-emelkedés miatt inkább egy hullámvasútra hasonlít. 2025 januárjában történelmi csúcsot követően 20%-ot veszített, pontosan akkor, amikor a Közel-Keleten feszültségek fokozódtak. Az ok? A mai válságok különböznek: az energiából származnak, nem a pénzügyi rendszerből.
A nemesfémek, különösen az arany és az ezüst, gyakran biztonságos menedékként szolgálnak a befektetők számára, mivel a tőzsdével negatívan korrelálnak, amikor a piacok drámaian csökkennek. Ezért a közérdeklődés hirtelen megnő a bizonytalanság időszakaiban.
A jelenség nem új, és „minőségre való menekülésnek” (flight-to-quality) nevezik, Rand Low, kvantitatív pénzügyek oktatója szerint. Az arany és az ezüst korábbi gyors növekedései is megfigyelhetők, leginkább a 2008-as globális pénzügyi válság és az Egyesült Államok hitelminősítésének leminősítése során 2011-ben.
E két esemény során a nemesfémek pontosan úgy viselkedtek, ahogy a feszültséggel teli piacoknak szükségük volt: leválasztódtak a zuhanó részvényekről, és megbízható menedékként működtek, különösen a fejlett gazdaságok számára.
Ezek az eszközök a legjobban a nagy válságok idején teljesítenek, de a menekülő nyersanyagok a globális volatilitás hosszabb időszakaiban is jól teljesíthetnek. Értékük megmarad, amikor a piacok hosszú távon instabilak, nemcsak hirtelen összeomlások esetén.