Sursă: Zf.ro
În 2026, admiterea pentru specializarea de farmacist a adus o concurenţă surprinzătoare la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti şi la UMF Iaşi, unde au fost mai puţini candidaţi decât locuri disponibile. La Bucureşti, din cele 114 locuri scoase la concurs, doar 107 candidaţi s-au înscris, iar la Iaşi, 23 de candidaţi s-au prezentat pentru 30 de locuri bugetate.
Citește și: Sixense România aniversează 15 ani de activitate în monitorizarea construcțiilor
Deşi numărul farmaciilor din România a crescut semnificativ, atingând 8.400 de unităţi, profesia de farmacist devine din ce în ce mai puţin atractivă pentru tinerii absolvenţi de liceu. Salariile medii, cuprinse între 3.000-3.500 lei net, şi responsabilitatea mare asociată cu această profesie îi determină pe liceeni să aleagă alte opţiuni.
De ce aleg tinerii alte cariere?
Farmacistul Ilie Echim, fondatorul Farmaciilor Ardealul din Piatra Neamţ, a menţionat că a angajat toţi farmaciştii care au aplicat în ultimii ani, anticipând o criză în domeniu. „Am angajat în ultimii ani fiecare farmacist care a venit, cu gândul că peste trei-cinci ani nu vom mai găsi”, a declarat Echim.
- La Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti: 114 locuri, 107 candidaţi
- La UMF Iaşi: 30 locuri bugetate, 23 de candidaţi
- Numărul total de farmacii în România: 8.400
Provocările profesiei de farmacist
Salariile mai mari în sectorul public comparativ cu cel privat contribuie la scăderea interesului pentru profesia de farmacist. De exemplu, un farmacist din Spitalul Judeţean din Timişoara câştigă 9.000 lei brut, ceea ce se traduce în aproximativ 5.200 lei net, la care se pot adăuga sporuri de 500-1.000 lei net.
În contrast, salariile din farmacii private sunt adesea mai mici, ceea ce determină mulţi tineri să opteze pentru cariere alternative, cum ar fi reprezentanţi medicali sau antreprenori. Această tendinţă de a evita profesia de farmacist ar putea avea un impact semnificativ asupra sistemului de sănătate din România în viitor.